RETEAUA LITERARA

Visit reteaua literara

Note critice asupra romanului “Trecerea de pietoni”

Romanul clipelor rebele

Dupa “Papusa cheala”, Mariana Pop continua seria romanelor cu “Trecerea de pietoni”, aparut la Editura Karuna, unde scriitoarea este director artistic. Cartea confirma prozatorul matur, mult mai matur fata de varsta biologica, care contureaza un portret al ideologiilor vietii in care sacrul se confunda pe alocuri cu profanul, axiomele vietii fiind rasturnate, paradigma luand locul marilor deschideri postmoderne. La fel ca Milan Kundera in “Cartea rasului si a uitarii”, scriitoarea are curajul, dar si puterea, de a jongla cu timpurile prezent si trecut intr-o continua inserare de flash-uri, ducand cititorul intr-un labirint precum cel din nuvela “La tiganci” de Mircea Eliade. Ne intalnim chiar cu viata de bordel, dar si cu sacrul manastirilor, cu citate din Biblie, dar si cu raul cel mai negru care afirma: “Eu, dracul, am fost pus in dificultate de un muritor nevolnic”. Ingerul pazitor, desi o “figura”, este alaturi de autoare in drumul descrierilor situatiilor de basm pe care le intalnim in relatarea nasterii “magice” a lui Mistral la care asistă baba Calistra sau a vremurilor actuale in care îndragostitii se plimbă prin nisipul de la mal de mare, sub cerul nesfarsit de albastru. Interesante sunt scrisorile inserate, prima dintre ele fiind adresata de Mistral Zamfir femeii “din care am iesit”, scrisoare pentru mama, neobisnuit de dura: “va condamn mamelor la chin”, continuand-se cu alte si alte scrisori catre Hristos, catre pacat etc. Descoperindu-se, la final, ca acestea nu au ajuns niciodată la destinatar si ca interiorizarea exteriorizata prin scris a ramas de fapt in sertarul proprietarului gandurilor, unde la fel ca diavolul care capata chip de om “va exista pentru totdeauna. In tot cuvantul”. Mariana Pop demonstreaza ca sosirile si plecarile ingerului din atelierul de creatie au dat har si dar si ca numele ei poate sta in randul bistritenilor care scriu cu adevărat.

                                                                                               Menut Maximinian

LANSARE DE CARTE

Membri noi la ASLRQ

 

Pe pagina web a Asociatiei Scriitorilor de Limba Romana din Quebec, www.aslrq.ro, la sectiunea “membri”,  pot fi regasite  noi portrete. Melania Cuc, Marius Chelaru, Mariana-Ionela Pop, Cornel Leu, Ovidiu Bufnila sunt numele noilor veniti despre care puteti citi mai mult si le puteti vizualiza lucrarile pe paginile personale.

Asociatia Scriitorilor de Limba Romana din Québec (ASLRQ) are ca scop sa reuneasca scriitorii de limbă romana din provincia Québec şi scriitorii romani cu orientare francofona din exteriorul provinciei Québec, implicandu-se in promovarea culturii romanesti în provincia Québec, in Canada si pretutindeni in lume.

Un nou roman “Trecerea de pietoni”

“Tresar adesea, soarele e negru deasupra mea, dogoare innabusitoare in vintre- fetusul colcaie, multime nebuna arata cu degetul „i-o dat dumnezo’ dupa merit”, cred ca au trecut ore bune-totul a fost cenuşa fara amintiri, fetusul se zbate nebuneste- cere  placeri- fericiri- ura- distrugere-si pe mine copt-mort, unii se opresc si ma privesc ciudat razand  sau indiferenti „asa-i trebe”, soarele se retrage incet din sinea mea, ramane intunericul-frigul- prabusire adanca in gol- in gol tot mai adanc, fetusul s-a oprit si ma priveste cu un ochi de carne cruda sangeranda  deschis larg, vartejul incepe mai intai lent ca un leganat la tata, fetusul musca de sfarc si dintii raman imprimati in carnea alba si putrezita, apoi tot mai tare- ma innec cu propria-mi fiinta, fetusul creste si creste mancandu-mi inima cu muscaturi mari ca un mar golden, soarele se prabuseste, negru e fetusul, negru <<lasati-l ca moare! Moareeeee! Altul la rand!>>”.

Extras din roman-Mariana Pop

despre poezie

OSCAR pentru toleranta

Supriza decernarii premiilor Oscar de asta noapte a fost cat se poate de placuta. Un film extraordinar (aceasta este o apreciere evident subiectiva si fara a avea pretentii de exhaustivitate), cu si despre viata si oameni. “Am auzit ca Slumdog Millionaire” a fost filmat in intregime cu  telefon mobil”, spunea la prezentarea evenimentului Ben Stiller ca o gluma la posibilitatile tehnologie ale lumii a treia. Am cunoscut astfel de oameni, asa cum pot fi vazuti in filmul in cauza, intr-o calatorie in Maroc. Bineinteles ca va imaginati ce socata am fost cand am vazut ce viata mizera si aproape in totalitate redusa ca posibilitati de dezvoltare, atat personala cat si sociala, fara optiuni financiare si fara prea mari pretentii. Dincolo de  modul lor, uneori brutal de comunicare, sunt niste oameni extrem de calzi. Nu pot insa sa nu remarc si un alt aspect al succesului acestui film. Mereu se va face valva pe seama unor nenorociti si pe seama modului lor de viata. Si de aici se vor scoate si bani buni, pentru ca sensibilizeaza, e vorba de legatura umana, pentru ca devine un reportaj social frumos si oarecum dulceag. Dar oricum, ma asteptam si la un oscar pentru Mungiu. Pentru film strain. Cred ca ar fi meritat.

Iata si Oscarurile

Cel mai bun film – “Slumdog Millionaire”
Cel mai bun regizor – Danny Boyle ( “Slumdog Millionaire”)
Cel mai bun actor in rol principal – Sean Penn (“Milk”)
Cea mai buna actrita in rol principal – Kate Winslet (“The Reader”)
Cel mai bun actor in rol secundar – Heath Ledger (“The Dark Knight”)
Cea mai buna actrita in rol secundar – Penelope Cruz (“Vicky Cristina Barcelona”)
Cel mai bun scenariu original – Dustin Lance Black (“Milk”)
Cel mai bun scenariu adaptare – Simon Beaufoy (“Slumdog Millionaire”)
Cea mai buna imagine – Anthony Dod Mantle (“Slumdog Millionaire”)
Cel mai bun montaj – Chris Dickens (“Slumdog Millionaire”)
Cea mai buna scenografie – “The Curious Case of Benjamin Button”
Cele mai bune costume – “The Dutchess”
Cel mai bun machiaj – “The Curious Case of Benjamin Button”
Cea mai buna coloana sonora – A.R.Rahman (“Slumdog Millionaire”)
Cea mai buna melodie originala – “Jai Ho” (“Slumdog Millionaire”)
Cel mai bun sunet – “Slumdog Millionaire”
Cel mai bun montaj sunet - “The Dark Knight”
Cele mai bune efecte vizuale – “The Curious Case of Benjamin Button”
Cel mai bun lungmetraj de animatie – “WALL-E”
Cel mai bun film strain – “Okuribito” (Japonia)
Cel mai bun documentar de lungmetraj – “Man on Wire”
Cel mai bun scurtmetraj documentar – Smile Pinki”
Cel mai bun scurtmetraj de animatie – “La maison en petits cubs”
Cel mai bun scurtmetraj de fictiune – “Spielzeugland

discriminare